Arhive etichetă | alarma

Strategia cu alarma

Hello lovers!

Obisnuiam sa iubesc diminetile. Ma trezeam mereu cu un chef nebun de viata, cu cateva ore bune inainte de scoala, ma aranjam si imbracam intr-un ritual plin de tabieturi, mancam si savuram cafeaua impreuna cu mama, la o poveste savuroasa, si porneam spre scoala.

A venit apoi facultatea si parca am inceput sa ma trezesc mai greu si tot mai obosita. Stiu ca erau de vina orele mai inaintate la care ajungeam sa dorm. Si totusi, parca nu era asa de greu. Lucrez de la 16 ani si poate incepe si asta sa isi spuna cuvantul. O prostie! Nu acesta este motivul!

Acum, ma trezesc mult mai greu si ajung sa dau snooze  la alarma pentru minute intregi, ma ridic din pat resemnata, ma pregatesc de servici si directia usa. Ajung la servici, imi iau o cafea si intru direct in „paine”. Cafeaua o savurez printre zecile de e-mailuri si telefoane, cu o agenda si un planner in fata, cateva post-its imprastiate pe birou si o stare profunda de somnolenta. A venit si frigul, parca ar trebui sa ma ajute sa ma trezesc! Povesti.

De ce mi-am pierdut ritualul de dimineata? De ce nu mai stau la o cafea sau la un mic dejun copios? Imi doresc sa ies iar pe usa cu o felie de toast in mana si plina de energie. Poate suna bizar, dar imi lipseste energia aceea a diminetii. Seara, inainte sa adorm vreau sa ma gandesc mandra ca am dus la bun sfarsit n sarcini si ca sunt multumita. Nu mai vreau sa fac un calcul cu x lucruri ce inca asteapta sa fie rezolvate.

Intr-o perioada, aveam la alarma de la telefon, o melodie care imi placea foarte mult. Nu era foarte energica si cu toate acestea, acelea au fost niste dimineti tare reusite. Dupa un timp, creierul meu fudged up (ca sa ii enervez pe chinezi-vezi aici articolul) s-a obisnuit cu aceasta piesa, „I follow rivers”, si ii ordona corpului sa stea linistit in pat pentru ca ceea ce aude este un sunet absolut natural, precum ciripitul pasarilor sau fosnetul asternutului. Si asa s-a si intamplat. Intarziam la servici si ce era sa ii spun sefului? „Boss, iarta-ma dar eu nu mai aud soneria! Promit sa caut un remix!”

Decisa nevoie mare sa ajung la timp la birou am luat decizia sfasietoare de a-mi schimba melodia. Am trecut prin multe, nici nu le mai stiu, dar nici una nu imi dadea acea stare de bine ca precedenta. M-am hotarat ispasita sa incerc o alta metoda si mi-am setat o piesa care ma enerva si ma „scotea din pepeni” -„Whistle”. Da da stiu, e nasoala, cu totii suntem indignati de versuri etc. Aceasta a fost si strategia. Prietene, cand ma trezeam, tot cu greu, eram agitata si irascibila si nu opream alarma la telefon ci imi venea sa il sparg cu totul.

Spre final, am zis ca imi trebuie o doza mai puternica. M-am hotarat sa nu mai tin telefonul la indemana ci sa il pun seara undeva cat mai departe de pat si ascuns putin, ca atunci cand ma trezesc buimaca, sa stau sa il caut. A functionat partial; ma trezeam la timp, dar fara buna dispozitie.

O sa ma resemnez, pun din nou „I follow rivers”. Poate ca maine o sa am parte de o dimineata frumoasa.

Anunțuri

Proasta alegere

Hello lovers!

Unii implora sa ajunga cu masinile zgariate sau cauciucurile taiate. Si se mai intreaba de ce…

De ce on earth sa iti pui o alarma atat de sensibila incat sa nu poti sa stranuti sau sa treci pe langa o masina fara sa inceapa sa „urle” din toate incheieturile. Apoi urmeaza momentul acela in care toata lumea se uita la tine intrebator.

Dar cand iti parchezi masina langa un bloc? Cand trage tanti de la parter apa la WC  iar iti urla tie troaca…

Of asta e… unora chiar nu le pasa ca ii deranjeaza pe cei din jur…